Cabinetul medical

"Cecile ii lua din nou temperatura apoi ii facu un ceai de menta in care turna o picatura dintr-o potiune galben-portocalie si il lasa pe noptiera de langa pat."
I-a un loc. Nu sta in picioare ( ii arata unul dintre cele 2 scaune din fata biroului)[b]Vrei si tu un ceai?

-Apropindu-ma de fata , si usor ii sarutase fruntea , iar dupa aceea vrand sa plece mai ramasese langa ea , sa ii vegheze somnul , punandu-i mana pe frunte , si usor o mangaiase.

Isabella se oprește din respirat pentru un timp.Începs să își miște degetele de la mână,dar nu putea prea mult deoarece avea mâna amorțită.Își mișcă capul în partea unde era biroul.Deschide încet ochii,încercând să zică ceva,dar nu prea putea.

-Nu zii nimic este in regula sunt aici sa am grija de tine ,in fond eu sunt vinovat nu-i asa ,zambindu-i si asezanduma pe scaunul de lnaga pat si privind-o bland pe fata.

Isabella se uită la Riku și încearcăă să zâmbească,dar nu prea putea.Fata dă de cap,încercând să-i spună că nu e vina lui că a ajuns așa.Era doar vina ei pentru că pusese mâna pe acea albină,chiar dacă el a avertizat-o.

-Nu iti va griji sunt sigur ca te vei face bine dar acum nu te forta prea tare bine si daca ai nevoie de ceva sa imi spui bine.Acesta zambindu-i fetei si tinand-o de mana.
-Daca vrei voi sta aici cu tine pana vine asistenta si ne spune care este starea ta.?

Isabella dăduse din cap,zâmbind forțat.Închise ușor ochii,durerea devenind mai suportabilă.Avea nevoie de eaer,dar nu avea cum să îi spună băiatului să deschidă fereastra.Simțea că se sufocă,nu mai putea respira.Avea poftă de sânge,dar se abținea cu greu.

-Hmm daca ma uit la tine mai bine parca nu te simti bine,poate ca ar trebui sa ma duc sa deschid geamul.Acesta dandu-i drumul maini fetei si se indrepta spre ferestra pentru a deschide-o
-Sper sa iti fie mai bine.Acesta intorcandu-se cu fata inspre ea s zambindui.

Fata putea respira mai bine acum că geamul era deschis.Respira adânc,și se simțea mai bine.Se uita la băiat,fericită că o aduse aici și că o îngrijise.Încă nu văzuse nici o schimbare,dar mâna nuo mai durea așa de tare încât să leșine din nou.

-Deci as putea spune ca te simti mai bine nu?Acesta se indrepta spre patul acestei-a asezandu-se pe scaun si privind-o
-Sa speram ca nu o sa mai patesti nimic apropo cum iti este mana te mai doare?Acesta o privi pe fata dupa ce terminase de pus intrebarea.

Isabella dăduse din cap,spunând că încă o mai doare.Oftă ușor,și închide ochii pentru o clipă.Era foarte obosită,dar nu îi era somn.De obicei,vampiri nu prea dormeau,dar ea mai dormea câteodată,fără să vrea.

-Cred ca mai bine as pleca sa te las sa dormi deorece parii cam obosita.Acesta se ridica de pe scaun dand sa plece dar inaite se intoarse cu fata inspre fata
-Sper sa fii mai bine o sa mai vin in vizita.

Isabella îl prinse pe Riku de mână.Nu voia ca el să plece,așa că dădu din cap negativ.Zâmbi cald,simțindu-se mai bin.Încercă să se ridice din pat,dar pică la loc.Nu avea nici un pic de vlagă în ea în acel moment.

-Acesta simtise ca cineva il prinse de mana intorcandu-se spre ea o privit-o dupa aceea se aseza la loc pe scaun tinandu-i mana dar dupa aceea ii dase drumul.
-Scuze nu am vrut sa te tin de mana cred ca te deranjeaza ?Privind in jos oarecum rusinat de ceea ce facuse.

N-nu...nu mă deranjează. zic Isabella încet,zâmbind greșit
Își întoarse privirea spre tavan.Se uita în gol timp de câteva minute.Voia să iasă din cabinet,dar știa prea bine că nu putea pleca până nu se putea ține pe picioare.
Ciudat...eu știam că nu sunt alergică la albine...sau la viespii? se gânde ea confuză.

-Dar dar nu ai voie sa te ridici acesta intinzand-o din nou pe pat .
-Iar cu alergia probabil ca s-a dezvoltat in timp , privind-o duios pe fata o fii ea vampir dar este ca si un om normal.

Fata oftă ușor.Îi plăcea compania băiatului.Măcar nu se simțea singură.Toți care aflaseră că ea este vampir spuseseră că este ca un om.Ea refuzase această idee,dar se părea că este adevărat.Se trensformase în om,această transformare cauzându-i dureri.

-Sper ca nu te simti iarasi la fel de rau , fata oftase ceva nu era in regula asta era sigur acesta merse puse mana pe mana fetei si ii zambise calduros.
-Te simti rau.

Isabella dăduse din cap negativ.O durea puțin capul,dar se simțea mai bine.Zâmbi angelic către băiat,sperând să îi treacă cât mai repede și să iasă din acest cabinet care mirosea a medicamente.

-Trebuie sa te refaci nu discutam pana nu te refaci nu ai voie sa te dai jos din pat , sper ca intelege situatia si nu as vrea sa o mai vad asa ranita.
-Nu accept mici un refuz , sper ca intelege ca imi fac griji pentru ea.

Bine...dar... zice fata încet.
Nu îi plăcea faptul că trebuia să stea o zi întreagă în cabinet până se refăcea.Voia să se ducă afară.Văzuse că ploaia se oprise și dăduse soarele.Aștepta să vină asistenta sau doctorița să îi spună cât trebuia să mai stea aici.Se plictisea foarte tare și nu mai voia să stea într-un cabinet de când făcuse acel accident,la vârsta de 6 ani.

-Pai cred ca ar trebui sa soseacs asistenta sau doctorita in orice moment pentru a ne spune care iti este starea actuala iar daca peste o ora nu vine ma duc eu sa o caut pe una dintre ele ca sa aflam mai multe detalii despre starea ta.Spuse baiatul in timp ce se ridica-se de pe scaun mergand spre geam si privind soarele care tocmai si-a facut aparitia dupa ploaie.

Isabella reușise cu greu să se ridice din par,cu o durere de umăr.Strânse din ochii,punându-și mâna unde o durea.Începuse să respire greu,dar după câteva momente își revenise.

-Inca nu te simti bine mai bine te-ai intinde.Ii spuse baiatul intorcandu-si privirea spre ea si observand faptul ca aceasta nu putea inca sa respire cu usurinta din cauza dureri pe care inca o avee.
-Mai bine stai intinsa si daca vrei discutam despre ceva pana apare asistenta sau doctorita,ce zici?

Isabella se întinse pe pat,și se uita la băiat,zâmbindu-i.
Mersi mult... zise ea încet.
Închise ușor ochii,încă zâmbind și adormi imediat din cauza oboselii.